Leagănul pisicii

27 decembrie. Status-ul challenge-ului #5cartipanalacraciun: 2-5 😦

N-am reușit să citesc toate cărțile de pe noptieră, cu toate astea, nu-mi pare chiar atât de rău.

Cea de-a doua carte terminată a fost Cat’s Cradle – Kurt Vonnegut, asupra căreia am poposit poate mai mult decât ar fi trebuit, daaar am “o scuză”, a fost fascinantă! Anul ăsta nu cred să fi citit ceva atât de twisted, dar în același timp, atât de beautifully written!

DSC_1498.JPG

Ficțiune, dar ce ficțiune! Am stat cu sufletul la gură să văd ce se întâmplă cu ice-nine, moștenirea nimicitoare a profesorului Felix Hoenikker, unul din creatorii bombei atomice.

Acțiunea se derulează din perspectiva unui scriitor freelancer, Jonah Hoosier, care în primă instanță, urmărește să scrie un roman bazat pe viața profesorului, însă în urma cercetărilor efectuate, dar și a evenimentelor stranii la care este părtaș, sfârșește prin a scrie un fel de doomsday book.

Umorul aproape indiferent, satira, coincidențele mai mult decât stranii, pe alocuri, de-a dreptul amuzante, research-ul de după, căci, nu-i așa trebuia să aflu cine a inspirat personajul doctorului, m-au ținut prinsă pentru vreo săptămână. Cu toate că este vorba de vreo 200 de pagini, carnețelul meu este plin de însemnări, citate, referințe și alte informații de tipul “Știați că?!”.

De exemplu, Știați că?!

  • autorul romanului Ben Hur, Lew Wallace, a fost un hoosier, un locuitor al statului Indiana, precum Jonah sau alte câteva personaje din Cat’s Cradle (talking about odd coincidences), ori
  • Nobel a inventat dinamita, de unde și expresia dynamite money (eu nu, shame on me :D), ori
  • mirajul Fetei Morgana a fost denumit după Morgan le Fay, o vrăjitoare din legendele arturiene.

Am reflectat mult și la San Lorenzo, insula din Caraibe, unde se desfășoară mai bine de jumătate din acțiune. O țară guvernată de un dictator nebun, ai cărei locuitori, parcă lipsiți de coloană vertebrală, mai mult marionete decât oameni, sunt manevrați, în orb, când de conducătorul lunatic Papa Monzano, când de pustnicul poscris Bokonon.

Citind cu cât sarcasm Vonnegut satirizează politicile care își îngenunchează popoarele, de dragul puterii, din dorința oarbă de a fi mai presus de oricine și orice, m-am trezit un pic din starea de visare cu gândul să-mi reconsider şi percepțiile politice. Cireașa de pe tort, versurile acestea:

‛So I said good-bye to government,

And I gave my reason:

That a really good religion

Is a form of treason.’

2-5: un roman zguduitor cam din toate punctele de vedere, pe care vi-l recomand, chiar dacă vă va scoate puțin din comfort zone. Merită citit! Btw, de ce Cat’s Cradle, leagănul pisicii? Vezi capitolul 74. No spoilers here! 😉

Și acum mă întorc la #5cartipanalarev. Wish me luck!

Reclame

Violet + Finch

So far, so not so good!

Cum stau cu challenge-ul #5cărțipânălaCrăciun? Cam prost! Am terminat abia o carte, mă străduiesc din răsputeri să o dau gata și pe a doua, dar nu merge cum mi-am imaginat eu. Am crezut că o să am o poftă nebună de citit, așa a și fost pe la început, dar spre sfârșitul cărții All the Bright Places, m-am desumflat, literally!

DSC_1481.JPG

Prea multă iubire părea super abordabilă, carte de povestiri, 10 la număr, le citesc din mers, dar ce se întâmplă când nici măcar nu atingi cartea?! Păi nu o citești! Simplu. N-am vreo scuză și nici nu caut vreuna, tis the season to be jolly, iar eu mai mult ascult colinde și mă joc cu Luca, cam de dimineața până seara.

Dar am promis recenzii, sort of, so here it goes!

Un roman young adult sensibil, luminos, dar în același timp, frustrant. Despre un canar (Finch) și o viorea (Violet), și locurile speciale pe care le descoperă împreună.

Modul inedit în care autoarea a structurat și documentat aventura lor, pe zile, în așteptarea unui moment inevitabil, ori pe zile, într-o stare de deșteptare, mi-a permis să mă situez mereu undeva în preajma lor, să le ascult gândurile, să-mi vină să le șoptesc “Don’t do that!”, și cu toate astea să nu reușesc să dau o mână de ajutor, de unde și frustrarea. O frustrare de bun augur, novel wise.

Prin urmare, ca să înlătur sentimentul de deznădejde, mi-am notat câteva idei pe care vreau să mi le apropii, să ale adopt în purtarea mea de zi cu zi.

5 idei de luat în calcul:

1│există un bright something în orice, străduiește să-l descoperi!;

2│“When we’re in the act of wandering, we need to be present, not watching it through a lens.” – mi-am însușit îndemnul lui Finch în excursia la Budapesta;

3│“it’s not what you take, it’s what you leave” – lasă ceva, orice, în locurile care simți că te schimbă;

4│“there is such a thing as a perfect day” – vreau o zi perfectă!;

5│proiectele sunt plănuite pentru a fi duse la capăt!

DSC_1483.JPG

Și pentru că, de obicei, I’m up to no good, și mi-am zis că n-am să recitesc cartea din motive emoționanto-lacrimogene, nu m-am putut abține să nu comand Holding Up the Universe, de aceeași autoare, să mă afund, din nou, printre rândurile unei povești delicate, fragile, cu happy ending, sper. 🙂

#5cartipanalacraciun

Irina și Diana au lansat un challenge tare bine venit pentru vremea asta, parcă a venit și ca o favoare pentru rafturile mele dezorganizate. Am fost cam lasă-mă să te las, lately, și nu m-am ocupat cu la fel de mult zel de cărțile mele. Am început cam multe, poate prea multe pentru cât pot eu să duc zilele astea, ori treaba asta îmi displace.

Obișnuiesc să citesc o carte din scoarță în scoarță, să trăiesc firul acțiunii intens, să nu scap vreun detaliu, să fiu acolo, cu/lângă personaje și să-mi notez tot felul de lucruri care îmi trezesc interesul. De altfel, pe Goodreads chiar se vede asta pe raftul currently reading… acum însă raftul meu arată cam așa:

Untitled.png

Nu-mi caut scuze, bine poate doar una, dar e așa de motivată și validată de medic încât…  vremea asta, sadly enough, aduce cu ea și repetate viroze cărora nu știu cum să le mai dau de capăt. Mă lupt cu un #bebeLuca mucios și mofturos, febril și plângăcios. :O

Dar pentru că trebuie să golesc noptierele (!winter cleaning fest!), să reorganizez biblioteca în spiritul curentului minimalist – așa cum îmi promit de ceva timp – am să accept, cu drag, să mă înscriu în challenge-ul #5cărțipânălaCrăciun.

DSC_1305.JPG

Prin urmare, în următoarele 4 săptămâni și 4 zile va trebui să dau gata următoarele 5 cărți, începute a while ago:

1│All the Bright Places – Jennifer Niven (Okian);

2│Prea multă fericire – Alice Munroe (Cărturești);

3│Te Age of Innocence – Edith Warton (Cărturești) – am găsit-o acum cu doar 5 lei :O ;

4│Cat’s Cradle – Kurt Vonnegut (Okian);

5│Puls – Julian Barnes (Cărturești).

În plus, voi folosi din nou haștagul #1cartepesăptămână și voi scrie o recenzie fiecărei cărți. Ar trebui să ies în urma provocării ăsteia mai citită ;), dar și mai organizată, cu toate că timpul, inamicul meu tăcut, își face mendrele când vrea și cum vrea… hapciu!

Who’s with us? Nu uita de haștag și cred că o să-l poți urmări și pe Instagram. 🙂

#greengiveaway

Sebastian Balfe Dangerfield, eternul călător!

Am terminat de citit Roșcovanul de Donleavy şi vreau să o dau mai departe!
Cu surle şi trâmbiţe, anunţ primul giveaway din seria #greengiveaway! 😀

DSC_1282.JPG

Dacă vrei să citeşti “un roman de un geniu comic autentic”, despre un american cu accent englezesc, “eşuat” pe insula Irlandei (“Cea mai frumoasă ţară din lume, plină de buruieni şi buruienile sunt oameni”), un personaj, de altfel, fermecător şi nechibzuit, în acelaşi timp, urmăreşte mecanismul de funcţionare al giveaway-ului şi Sfântul Nicolae o să-ţi viziteze bocancii mai devreme decât ţi-ai închipuit. 😉

Condiţii de participare

La postarea video de pe pagina de facebook (adică aici):

# lasă un comentariu, sincer, la întreabarea ţi-ar plăcea să găseşti cărţi în dar sub bradul de Crăciun? Și dacă da, de ce?;

# dă tag unui prieten, căruia i-ar plăcea să citească romanul înscris în giveaway.

Deadline

Ai timp suficient până pe 28 noiembrie (luni), când, în funcţie, de originalitatea şi sinceritatea răspunsului voi anunţa câştigătorul. Yeey!

Voiam să-ţi mai spun că romanul Roșcovanul a fost inclus de Modern Library printre cele mai bune 100 de romane ale secolului XX şi a vândut peste 45 de milioane de exemplare în întreaga lume. Already intrigued? Înscrie-te pentru giveaway!

Răcoarea serilor de vară mă găsește citind

Serile astea am citit două cărţi delicioase!

Mecanica inimii am ales-o, iniţial, pentru ilustraţia deosebită a coperţii, apoi am tot auzind vorbindu-se despre ea şi a început să mă intrige subiectul. Hmm, mecanica inimii, oare cum o funcţiona? Surpriză! E cu totul şi cu totul altceva. 😀

Citind cărticica, mă gândeam de unde atâta tandreţe, delicateţe şi insight pentru o poveste aşa de gingaşă, de fragilă. Apoi am descoperit că Malzieu, autorul, e muzician şi în mintea mea s-a făcut puţină lumină. Un artist care scrie despre un “artist” – I’m intrigued.

So, I bought a second book semnat Malzieu, dar elanul meu s-a cam pierdut spre final. 😦 Cred că scrierea lui devenise uşor predictibilă. Don’t get me wrong! Mi-a plăcut şi Cel mai mic sărut pomenit vreodată. Inedită! Nah, este despre o femeie invizibilă, dar cum să vrei să-ţi dai seama de final?! O voiam învăluită în acelaşi mister diafan. Oh well!

Ca să nu-ţi strict plăcerea de a le citi, îţi las mai jos un infografic drăguţ !No spoiler alert! şi te îndemn să le citeşti. Sunt abordabile, iar serile astea de weekend o să ţi se pară aşa feerice după ce o să le parcurgi. Iar dacă ţi-a plăcut Micul prinţ, să ştii că tehnica scrierii, dar şi atmosfera indusă sunt asemănătoare.

mecanica inimiicel mai mic sarut pomenit vreodata.jpg

Aaa, şi nu uita de rating-ul de pe Goodreads.com. Găseşti acolo şi un sinopsis convingător. 😉

Untitled.png

1.png

C’est moi, Alina! 🙂

Borcanul cu citate

borcanul cu citate.jpg

Pasăre de noapte de fel, căci doar noaptea mai apuc să mă pun la punct cu… cititul.

Tot seara, pe când încerc să mă relaxez, mă surprind și cele mai bune idei.

Serile trecute, citind eu așa, mă gândesc la o chestie faină. Ce-ar fi dacă de acum încolo, înainte de a începe orice carte, firstly, să o deschid, așa aleatoriu, secondly, să-mi notez pe un cartonaș prima frază pe care îmi opresc ochii, iar finally, pe verso, să-mi însemnez și citatul preferat (evident, atunci când o termin).

În felul ăsta, când mă încearcă nostalgia, să scormonesc în borcanul cu citate (căci plănuiesc să-mi păstrez cartonașele într-un borcan anume ales) și să revăd romanul prin prisma citatelor scrise. Makes sense?

E un sistem care o să meargă pentru mine. Până acum mai subliniam prin cărți, dar în felul ăsta 1. o să-mi decorez frumos biblioteca, 2. nu-mi voi mai mâzgăli prețioasele cărți.

country weddingcenterpiece ideas (1).jpg

So, în urma ultimei achiziții, am notat primele mele citate:

  1. De veghe în lanul de secară – J.D. Salinger

Prima impresie: “N-aș putea deloc să ajung om de știință. Nu-s bun deloc la materiile reale.”

Citatul preferat: “Nu spuneți nimănui nimic, niciodată. Dacă o faceți o să înceapă să vă fie dor de toți.”

  1. Zbor deasupra unui cuib de cuci – Ken Kesey

Prima impresie: “Când își dă capul pe spate și-i face cu ochiul, ea zvâcnește din bărbie într-o parte.”

Currently reading 😀 O găsești aici.

  1. Ferma animalelor – George Orwell

Prima impresie: “Soluția, așa cum o văd eu, este să muncim mai mult.”

Citatul (preferat) care m-a frustrat groaznic de tare: “Pentru voi, tovarăși, bem noi acel lapte și mâncăm acele mere.”

  1. …Să ucizi o pasăre cântătoare – Harper Lee

Prima impresie: “Când cineva îți spune că are să-ți facă de petrecanie, asta nu-i de glumit.”

Citatul preferat: “Înainte de a trăi în bună pace cu ceilalți, trebuie să fiu împăcat cu mine însumi. Singurul lucru care nu poate fi statornicit prin legea majorității este conștiința omului.”

Voi adăuga câte un update pe măsură ce voi termina și celelalte trei romane.

4 cartonașe and counting…

C’est moi, Alina! 🙂