Săculețul cu surprize

Mici exploratori! Micuții noștri exploratori! ❤

Plecând de la premiza asta și cunoscând faptul că ei sunt dornici să cunoască, să descopere lumea înconjurătoare, m-am gândit la o nouă activitate stimulatoare pentru #bebeLuca. Mi-am zis că ar fi timpul să-mi dau seama dacă l-am încurajat suficient să-și mențină active simțurile.

Prin urmare, săptămâna asta m-am gândit la un alt proiect diy haios. Am cusut o trăistuță, căreia i-am spus săculețul cu suprize.

Pe drumul spre casă, la întoarcere de la creșă, am scotocit prin iarba din grădinița din fața blocului până am găsit un con de pin arătos, o pietricică și o mână de frunze galbene. Acasă, am dat iama în lada cu jucării de unde am ales un şoricel, un creion, un nasture, un cub de lemn, o maimuţicã, o brățară de lemn și un cleştişor. Le-am pus în sac și l-am poftit pe pitic la masa de lucru.

Cum a decurs jocul:

1│am scos toate obiectele strânse, pe care apoi le-am aliniat sub năsucul lui, asigurându-mă că poate să le denumească și că le cunoaște cât de cât forma, conturul;

DSC_1278.JPG

2│le-am aruncat la loc în săculeț;

3│am băgat mâna după un obiect, i-am arătat că îl pipăi, încercând să-mi dau seama despre ce este vorba;

4│am numit obiectul: “Am în mână o brățară”, însă fără a-l scoate la iveală;

5│în cele din urmă, am scos brățara, bucurându-mă vizibil de faptul că am ghicit.

Când a venit rândul lui am respectat pașii de mai sus, plus încă vreo 2 reguli:

  • am încercat să-l fac să evite să “trișeze”, să nu se uite în sac;
  • l-am încurajat să aibă încredere în mânuțele lui și cam atât 😀 .

DSC_1280.JPG

A fost tare distractiv! Îndemânare, cunoaștere, skillz! 😉

Reclame

Mai cu moț, mai fără moț

DSC_0136.JPG

Luca a împlinit 1 an. Petrecere, tortuleț, voie bună. Ce să mai, ne-am făcut mari! Next “challenge”: tăierea moțului! Da, da, o să-i tăiem ciufulețul! 😀

Nu știu eu exact ce reprezintă, dar am înțeles că așa se obișnuiește, știi tu, “Așa e bine!”. 😉

Se aleg câteva obiecte, neapărat cu însemnătate, dintre care Piticul va alege ce-i face cu ochiul. Și cică-i marchează viața. Mă rog. Eu am ales pixul, mi-a zis mama. Ce-i drept, și-acum scriu frumos, nu că m-aș lăuda. În fine…

Pentru Luca am pus deoparte câteva chestii pe care nu le-a văzut vreodată. Să nu existe vreun “favorit”.

  • o minge de fotbal, una de baschet și una de tenis pentru eventuale veleități sportive – n-o să avem niciun Messi, LeBron James sau Djokovic, dar asta e;
  • un avion cu motor, de mici dimensiuni, să-l facă mama aviator – dar dacă nu l-a vrut, ce să-i fac;
  • o pușculiță colorată, să plouă cu bani – dar banii n-aduc fericirea;
  • o acuarelă – total neinteresant :)) ;
  • un carnețel de călătorii – pe care îl vom folosi noi la întreținere, dacă el nu l-a vrut.

Obiecte mici, mari, colorate, dar ce i-a atras atenția micului Luca a fost… tananananam… o papiotă… roșie!

E de bine! Viață lungă, cu noroc și un viitor job la atelierul lui Marc Jacobs.

C’est moi, Alina! 🙂

“The stomach is the new cleavage!”

Previzibil, dar nu lipsit de mister, primul post va fi fițos. ^.^

Ca oricare dintre voi, ladies și eu sunt interesată de ultimele tendințe în materie de fashion.

Mărturisesc că ziua mea a început cu o neastâmpărată dorință de a-mi delecta ochii și de a visa la colecția Chanel Spring 2015 Couture. De ce tocmai această colecție?

În primul rând va trebui să vă povestesc despre cum în urmă cu ceva timp, am decis că trebui să dezvolt un sistem bine pus la punct astfel încât să nu ajung să golesc the family’s piggy bank.

Obișnuiam să răsfoiesc destul de des reviste și site-uri despre modă și stil, apoi ca un copil impulsiv și răsfățat mă repezeam în primul butic pentru a-mi cumpăra “ceva dulce”. Totuși, în scurt timp, mi-am dat seama că sunt o persoană suficient de matură și că nu mă pot lasă fermecată chiar atât de ușor de câteva obiecte de vestimentație.

Prin urmare, la un anumit interval de timp, aleg o colecție reprezentativă pentru mine, a unei renumite case de modă, o privesc, cirtesc părerile stiliștilor care contează 😉 și începând de azi, îmi voi exprima și opiniile prin intermediul postărilor.

M-am luat cu vorba… hai să revenim la colecția în cauză. Ceea ce vroiam să vă spun deschis este că nu sunt cel mai mare fan al sacoului de tip cardigan, inovație celebră a Casei Chanel în lumea modei, însă felul în care acesta a fost reinventat de-a lungul a 90 ani, devenind semnătura colecțiilor, m-a determinat să-mi schimb puțin părerea, în bine, spre foarte bine chiar.

Nu m-au deranjat vreodată materialele folosite, precum tricotul, despre care se spune că erau utilizate cu preponderență în croieli masculine, ci mai mult tăietura acestui tip de sacou.  1690cea7d3439d807573f444b1e5dedc

Însă îmbinarea cardiganului cu fuste de tip pencil, după cum o să vedeți aici www.vogue.com/slideshow/8959215/chanel-spring-2015-couture-runway/#16 , personal, m-a cucerit și cred că mi s-ar potrivi de minune.

chanel-couture-spring2015-runway-17

Despre trecerea de la deux-pièces-uri la little back dresses, nu pot să-mi exprim decât cea mai mare admirație și să apreciez, în taină :), că de fapt, rochiile sunt motivul pentru care am urmărit întotdeauna colecțiile #Chanel. Pentru persoanele visătoare și romantice, sunt convinsă că aplicațiile florale ale creațiilor, pe care le găsiți sub numerele #45, #51, #59, #62, #65, sunt de-a dreptul copleșitoare.

chanel-couture-spring2015-runway-52chanel-couture-spring2015-runway-63chanel-couture-spring2015-runway-46

Colecția a reprezentat un deliciu, care s-a încheiat cu la pièce de resistance – rochia de mireasă, despre care vă puteți convinge la #72, Karl Lagerfeld declașând “înflorirea” timpurie a podiumului într-un mod epic Casei Chanel.

chanel-couture-spring2015-runway-73

Lămuriri cu privire la titlu: “The stomach is the new cleavage!” a fost declarația designerului după prezentare, care nu trebuie înțeleasă greșit ca în urmă cu 9-10 ani, if you know what I mean. 😉

Voi, ce părere aveți?

C’est moi, Alina! 🙂