5 idei de cadouri

Christmas is coming… Ho ho ho… Suntem în căutarea cadourilor perfecte. Și sunt convinsă că nu doar noi. 😀

Așa că ne-am pus pe treabă, lista e lungă, iar Moșul trebuie să ajungă la timp la fiecare dintre cei dragi nouă.

De data asta, am impus și o regulă care să facă treaba mai ”palpitantă”. 😀 Cadoul să fie în jurul sumei de 50 de lei! Rezonabil, zic eu. Este o provocare, să știți! Dar e așa fun să cauți atenții deosebite la prețuri accesibile…

Iată ideile mele:

#1 o broșa măiestraș Cosânzeana sau o broșă copăcel roditor ori pandantivul lunatic (preț 45 lei)

24324044_1293705647396499_28443102_o.jpg

Ca alternativă, mă gândesc acum că ar fi original să participați la unul din atelierele lor de cusut, unde să realizați un cadou de suflet. Condiția e să urmăriți din timp pe site-ul lor când se anunță următoarea șezătoare.

#2 o piesă basic din colecțiile Nalu Underwear (preț 35 lei)

24323813_1293705560729841_945589281_o.jpg

În secțiunea sale, am găsit de multe ori, well, stuff that I needed 😀 în pretty pink sau baby blues (de fapt, este vorba de colecția Soho – Serenity și Rose Quartz), cu un design minimalist, finisaje perfecte, din bumbac de foarte bună calitate. Într-o lume a exceselor, simplitatea produselor Nalu Underwear o să le surprindă pe prietenele tale. 😉

#3 o broșă Dollme Micul Prinț Lionbox, o agrafă de păr pinguin sau o broșă ursuleț alb din colecția Xmas Time  (preț estimativ 50 lei)

24463504_1293705470729850_1601710922_o.jpg

Lutul polimeric este super fun de modelat, iar Simona de la Lionbox o face cum nu se poate mai bine. De altfel, așa de mult îmi place de ea și de ce meșterește ea prin atelier, încât i-am dedicat, acum ceva timp, un articol tare drag. Cu accesoriile și bijuteriile Lionbox o să transmiți multă drăgălășenie și bucurie. 🙂

#4 un sac de hârtie cu brăduți, very christmasy Camera Mică (preț 45 lei)

24115618_1287426798024384_1635568357_o.jpg

Camera Mică este pentru micii visători cu planuri mărețe, dar și pentru părinții care îți doresc să găsească soluţii de obiecte de decor practice şi child-friendly. Sacul de hârtie este o alternativă în locul cutiilor de plastic, ideală pentru depozitarea mormanelor de jucării ori grămezilor de cuburi de lemn.

#5 o brățară de dentiție Iris&Nin (preț 35 lei)

24463512_1293705127396551_1095186155_o.jpg

Ne-am gândit și la bebelușii din familie, iar brățările senzoriale din lemn și croșet, cu pandantiv din lemn organic de fag ni s-au părut o idee grozavă. Din varietatea de animăluțe cu forme accesibile micuților ori mulțimea biluțelor din lemn îmbrăcate în croșet sau celor din silicon bpa free în culori pastelate, veți găsi cadoul potrivit.

P.S. Sper să vă placă și #cumparalocal #cumparacreativ!

Anunțuri

#greenbiscuits pentru cei mici

Zilele trecute am povestit câte ceva despre un mic-dejun sănătos pentru întreaga familie, de la mic la mare, #greenmamasbreakfast. 😉 Am pornit de la ideea că masa de dimineața este cea mai importantă masă a zilei, pe care, într-o săptămână obișnuită, toți o servim împreună. Și cum fiecare dintre noi are nevoie de multă energie, cel puțin până la ora prânzului, am ales ingrediente, în primul rând, todler friendly, iar apoi, sățioase și care să ne ofere boost-ul de energie vital 😉 dimineților noastre încărcate.

În aceeași notă green, am vorbit acum ceva timp despre healthy snacking, când Luca abia începuse să primească prima gustare dintre mese. A trecut timpul, și mititelul primește, în continuare, snack-uri sănătoase. Faptul că am început de timpuriu să-i povestim despre morcovi, mere and co., dar și prin puterea exemplului propriu, cred că l-am ajutat să-și însușească câteva abilități de healthy snacking.

DSC_0883.JPG

Și cum inevitabil mai avem și zile când poate n-avem chef sau timp pentru a găti… da, mai trecem și prin momente dintr-acestea, iar cine nu le recunoaște înseamnă că… well, e din alta ligă, 😀 am zis totuși, să nu facem rabat de la regula healthy snacking.

În continuare, sunt de părere că gustările sănătoase dintre mese oferă echilibru alimentației pe parcursul zilei. Iar în dorința de a diversifica puțin, listei noastre old school, i-am adăugat câteva noutăți. Am întrebat în stânga, în dreapta, am vizionat liste de produse, de ingrediente, și am dat iama printre rafturile Băcăniei Naturiste, unde am descoperit niște biscuiți fără zahăr și fără gluten, care seamănă foarte mult cu cei făcuți în casă de noi.

DSC_0884.JPG

Biscuiții arată ca cei pe care îi prăjiturim noi în bucătărie și cel mai mult m-a încântat că sunt făcuți manual din făină de orez și făină din năut, despre care știu că este foarte bogată în fibre și proteine. Și pentru că nu conțin conservanți sau alte nebunii, sunt alternativa perfectă gustărilor homemade.

DSC_0885.JPG

Deci pe lângă morcovii cruzi, fructele de sezon (toamnă/iarnă: mere, pere, gutui, struguri, dovleac), merele coapte cu scorțișoară, după amiaza, în drum spre casă, până la ora cinei, prin parc, la joacă, în deplasări, ronțăim acum și biscuiți cu nuci, cu roșcove și lămâie. Cei cu lămâie sunt preferații mei, cu nuci pentru hubby, iar cei cu roșcove și ovăz, desigur, pentru Luca, mare amator de biscuiți cu ”ciocolată”. 😉 Lângă…? Un pahar de nectar de dovleac. L-am cucerit! 😀

#greenmamasbreakfast

Săptămâna aceasta mi-am propus să pregătesc 5 mic-dejunuri sănătoase, în care să includ mixurile de nuci și fructe uscate Native Box. Și pentru că de mult timp îmi făceau cu ochiul, am zis că n-ar fi rău să le încerc și cumva să le introduc în masa de dimineață. Iată ce a ieșit:

Luni, am pregătit o omletă din două ouă și vreo trei-patru ciuperci, în lipie, cu piper, sare și ulei de măsline, un bol de iaurt cremos cu jumătate de banană  și o mânuță din mixul Berry Snack (caju, merișor și coacăze negre) + jumătate de rodie.

DSC_0755.jpg

Marți, ziua a doua de #greenmamasbreakfast, am servit un pahar de lapte de cocos cu Granola (fulgi de ovăz, cocoa nibs, caju crud, stafide brune, mix de semințe, foarte puțin zahăr de cocos, scorțișoară, sare de mare, ulei de rapiță și miere de albine), o felie de pâine (homemade) cu jumătate de avocado și piper proaspăt râșnit, iar fructul dimineții, o smochină, de fapt, 3/4 dintr-o smochină, pentru că little helper a fost pofticios.  Snack pe drum spre serviciu, o mânuță de semințe din mixul Seeds Snack (miez de dovleac, coacăze negre, migdale).

DSC_0761.jpg

O nouă zi, miercuri, un nou mic-dejun super rapid de încropit. Sandviș din pâinică neagră cu bulgărași de brânzică (preferații lui Luca), spanac proaspăt, două felii de roșii, sare, piper și vreo 3-4 ciuperci trase la tigaie. Paharul de lapte de cocos îndulcit cu o linguriță de miere polifloră Native Box, iar ca snack, un măr copt, feliat, cu scorțișoară (no sugar added).

DSC_0762.jpg

Joi a fost despre ochișor la cuptor cu ierburi à la Provence, sare, piper și ulei de măsline, așezat cu grijă pe o felie rotundă de toast cu spanac. Am pregătit două oușoare, just in case, și am mai uns o felie de pâine cu avocado frecat cu sare și zeamă de lămâie. Bolul de iaurt cremos cu 2 linguri de nuci din mixul Nutri Snack (merișor, stafide brune, migdale și alune de pădure) și jumătate dintr-un kaki.

DSC_0767.jpg

Ultima zi de #greenmamasbreakfast! Pentru o dimineață cețoasă de vineri, am pus la cale cel mai sățios mic-dejun.  Quiche cu bacon, spanac și ardei roșu, budincă de chia cu rodie, semințe și nuci din mixul Zen Snack (miez de floarea soarelui, migdale și merișor) – pentru un început de weekend zen  – , și două felii de ananas. În plus, încă o mânuță de nuci, pe drum spre serviciu, a fost alegerea perfectă.

DSC_0774.jpg

Cam asta am făcut noi, ne-am jucat și am mâncat sănătos.

P.S. Nu durează mult,  mai ales dacă ai toate ingredientele la îndemână.

P.S. 2 Dacă vă încântă ceva pe site-ul Native Box, la orice comandă în valoare de 100 lei, puteți folosi codul “greenmama” pentru o reducere de 15%.

Cutiuța cu amintiri

După ce ne-am întors din vacanță, am avut nevoie de ceva timp să mă dezmiticesc, să-mi intru în ritmul cel de toate zilele. Cu toate aceastea, mi-am dorit să păstrez aproape amintirile proaspăt create și să nu amân printarea lor.

 

treatyourself. (1).jpg

Așa că în prima seară ajunsă acasă, m-am pus pe treabă. Am descărcat toate fotografiile făcute, am ales ce urma să printez, am editat puțin pe ici, pe colo, am deschis Instantly.be, am încărcat vreo 50 de foto tip Polaroid, vreo 36 foto pentru Cărticică, am mai rotit, am mai cropat în stânga și în dreapta și am plasat comanda.

treatyourself. (2).jpg

A fost a doua comandă prin Instantly.be. Prima dată, am ales să-i fac o surpriză lui hubby și am printat doar câteva foto încărcate pe Instagram sub hashtagul #greenmamasboys. Nu știam exact la ce să mă aștept. Cunoașteam, din auzite, că fotografiile lor au o dimensiune și o formă bună, că materialul pentru hârtia pe care le printează este excelent, so, I gave it a try. M-am folosit de prilejul aniversării noastre, și am fost spot on. Ideea de cadou l-a încântat mult pe hubby, iar foto, în sine, ne-au făcut ziua.

treatyourself. (3).jpg

Deci propriul feedback pozitiv… check, calitate… check, cutiuță minunată care le protejează de praf… check.

treatyourself. (4).jpg

A doua oară, nici n-am stat prea mult pe gânduri când ne-am hotărât unde să le printăm.

treatyourself. (1).jpg

De ce mi-e drag de cei de la Instanly.be? Pentru că:

  • s-au gândit la o cutie minimalistă, tip polaroid, incredibil de practică;
  • poți comanda poze de pe contul de Instagram al unui prieten dacă vrei să i le faci cadou, te învață ei ce și cum;
  • dacă vrei să printezi mai puține foto sau să mai adăugi câteva, îi poți contacta repede, își verifică mail-ul foarte des :D;
  • pe site, găsești tutoriale cum să-ți printezi cărticica sau pozele în 5 minute;
  • au un blog cu tips and tricks super utile;
  • îți trimit și câteva rame foto cadou, how cool is that?!;
  • livrează oriunde în lume, într-un timp scurt.

treatyourself. (5).jpg

Țara Făgărașului, mai venim!

Și uite așa am plecat noi, trei drumeți, într-o aventură pe plaiuri săsești. Aventură i-am promis lui Luca, de aventuri am avut parte.

Sarcina mea a fost să mă ocup de alegerea destinației, de rezervări, lucru pe care l-am făcut numaidecât pentru că plănuiam de demult o escapadă într-un loc încărcat de povești, de legende. Așa că am ales să mergem, pentru prima parte a minivacanței noastre, la Cincșor, un sătuc din Țara Făgărașului.

Am pornit la drum din Pitești, într-o duminică. În lipsa tirurilor de pe străzi, timpul pe drum a zburat destul de repede. Trei ore de mers, timp suficient pentru un pui de somn – Luca – dar și răgaz să punem ultimele detalii la punct.

O dată ajunși, am pășit entuziasmați dincolo de portița Cincșor Transilvania Case de Oaspeți și am rămas cu gura căscată. Cât timp am așteptat să ni se facă check-in-ul, am aruncat o privire pe furiș. În principiu, știam la ce să mă aștept, îmi făcusem temele cu privire la locație, citisem toate review-urile, care erau excelente, dar, ca de obicei, am vrut să mă conving singură. 😀

DSC_0560.jpg

Biblioteca, pe care am filmat-o repede pe Insta Stories, se află într-o fostă școală protestantă construită undeva pe la începutul anilor 1900, iar camera unde am fost cazați s-a aflat în aceeași clădire, la etaj, unde trebuia să urci pe niște trepte de vis.

Punctul central, de altfel locul care m-a cucerit din prima, și practic locul unde ne-am petrecut majoritatea timpului este biblioteca. Una de vis! Impunătoare, înțesată de cărți! Cărți bune, vechi, miros de carte… perfect place to be! Literally!

Linișteee… 📖📖📖 #carticalatoare #haibunmd

A post shared by Alina (@green.mama.blog) on

Complexul, însă, este mai mare, având și o grădină imensă cu hamace, șezlonguri și alte locuri de cazare la fel de încântătoare, în fosta casă parohială a Bisericii Fortificate din sat și într-o altă casă săsească. Luca a descoperit și smotocit de-a binelea vreo patru pisicuțe care moțăiau leneșe la soare în curtea casei săsești. Credeți că i-a plăcut să culeagă mere, căpșunele și roșii de acolo?! ”Siiigur că da”, cum ar răspunde Jucăușul.

20170820_151450.jpg

20170820_152330.jpg

DSC_0592.jpg

Despre masă… micul dejun este inclus în prețul de cazare, și este format din preparate tradiționale, sucuri naturale, gemuri, carnăciori de casă, salam vânătoresc, iar prânzul și cina sunt contra cost (în jur de 70 de lei de persoană). Noi am ales să servim doar prânzul, pentru că de obicei seara Luca este obosit și nu prea mai are răbdare. Cum spuneam, prânzul este mai mult decât sățios și delicios. Apropo, bucătarul este chef. 😉 Ciorbiță de legume cu tarhon, ruladă de carne cu merișoare și orez cu șofran, papanași… deliciu culinar.

Ai multe de făcut de aici. În prima zi, noi am mers să vedem caii lipițani de la Sâmbăta de Jos, seara, am mâncat la o păstrăvărie din cadrul Complexului Sâmbăta de Sus.

20170820_174141.jpg

A doua zi a plouat. Dar n-a fost cu supărare. Ne-am bucurat de cărți, fotografii și ne-am jucat din plin cu Luca.

Înainte de plecare o citim pe "Veronica". 😍

A post shared by Alina (@green.mama.blog) on

Iar a treia zi, am vizitat Muzeul de Pânze și Povești din Mândra, Cetatea Făgărașului, am căutat-o pe doamna Ghircoiaș din Bucium pentru niște ii țesute la război, am văzut singura moară de apă funcțională de la noi din Ohaba, am urcat puțin și spre Șinca Veche la o mănăstire rupestră învăluită de mister.

20170822_103134.jpg

La plecare, am poposit și în Cârța unde am văzut singura mănăstire cisterciană din România construită în sec. XII. 😱Luca a cules struguri și s-a minunat de o moară simpatică cu trei ciocănașe.

Cam atât. Mi-a plăcut că am aflat de toate locațiile din vorbă în vorbă, stând la povești cu oamenii de prin sat. Dacă am fi avut timp, am mai fi vizitat Agnita, Biertan, Viscri, dar nu-i bai, pun eu la cale o nouă călătorie. 😉 Recomandăm cu căldură locația și zona!

August la munte, pe munte

Sâmbătă, dis de dimineață, și când zic asta, adică 5:30 de dimineață :O , împreună cu hubby și încă doi prieteni am fugit la munte. Pe munte, mai bine zis.

Obiectivul?! Vârful Lespezi… 2517 m. E ceva, mai ales când te gândești că urcarea începe undeva de la 1200 m.

Am mers cu mașina până la cabana Piscul Negru, de pe Transfăgărășan (la câțiva kilometri de Bâlea Lac), am parcat, ne-am echipat cu tot ce trebuie, echipament de munte, multă apă, sandvișuri, ochelari de soare, bețe de cățărat ș.a. și hai la drum!

După o oră de mers prin pădure, am ajuns deja în golul alpin, la o stână, unde ne așteptau câțiva căței, cam fometoși. Pauză de hidratare.

20170812_091052.jpg

Am continuat urcarea susținută, oprindu-ne din când în când pentru o poză, pentru o porție de afine, de la mama lor. 🙂

Peisajul a fost… fantastic! Nici nu știu cum să-l descriu. Vă las vreo două foto mai jos să vă convingeți. 🙂

IMG-20170812-WA0052.jpg

IMG-20170812-WA0053.jpg

Am ajuns în vârf după 3 ore, poate 3 ore și jumătate. Păcat că muntele a fost învăluit în ceață, așa că nu prea s-a văzut mare lucru. Pauza de masă. Picnic neaoș la înălțime. Nu am fost singuri, mai multe grupuri ajunseseră deja pe vârf și alții se pregăteau să plece.

IMG-20170812-WA0310.jpg

După ședința foto cu Roza Vânturilor, am început coborârea pe un alt traseu decât cel pe care am urcat. A fost greu! Credeam că nu se mai termină, dar încurajările băieților m-au făcut să merg mai departe. La un moment dat am luat o pauză mai lungă și am stat cu picioarele în apa unui pârâu. Relaxantă treabă!

Am terminat coborârea după aproape 4 ore. Mie una mi s-a părut mai grea decât urcarea. Totuși hubby nu a părut să aibe vreo problemă. A fost vesel și s-a ocupat de partea cu fotografiile. Uite ce a mai surpins.

20170812_145837.jpg  IMG-20170812-WA0042.jpg

Frumoasă zi! Mai vreau. Next challenge Vânătarea lui Buteanu (2507 m). Să vedem când.

Cei mai deștepți copii din lume

”Cei mai deștepți copii din lume”. M-a atras titlul! Nu citisem nicio recenzie înainte să o deschid, dar am simțit că vreau să fac asta. Am fost curioasă!

Despre ce este vorba?

Trei adolescenți americani, Kim, Eric și Tom, decid să renunțe pentru un an la sistemul american de învățământ, un sistem care nu se află la cele mai înalte standarde, conform rezultatelor obținute de către elevi la testul PISA.

Testul PISA este un test internațional care apreciază abilitățile de cunoaștere și înțelegere ale tinerilor în diferite ramuri educaționale. În carte, sunt descrise câteva exemple de posibile întrebări, una dintre ele fiind despre un articol de ziar, în conținutul căruia se exprima îngrijorarea în privința creșterii alarmante a numărului de infracțiuni comise anual. Se prezenta, de asemenea, și un grafic care arăta creșterea, respectiv de la 510 la 515 într-un an de zile. Întrebarea era dacă știrea este adevărată sau falsă și necesita argumentări.

Revenind la Kim, Eric și Tom. Aceștia au ales schimbul de experiență în țări precum Finlanda, Coreea de Sud și Polonia, țări cu punctaje de top la testul PISA. Pe tot parcursul anului, autoarea, Amanda Ripley, i-a urmărit și a păstrat legătura cu aceștia pentru a găsi răspunsurile pentru care sistemul american de învățământ nu era atât de performant.

Finlanda. O țară care a investit mult în profesori, în formarea acestora. Ei sunt respectați de către elevi, care au garanția faptului că în fața lor se află persoane foarte bine pregătite. Activitatea didactică este catalogată ca fiind una de normalitate, în sensul că adolescenții finlandezi conștientizează importanța studiului și îl acceptă ca pe un fapt unanim.

Definitoriu pentru sistemul finlandez este cuvântul ”sisu” care înseamnă tărie în fața sorții, dar și mult decât atât, un foc interior care ajută la izbânda finală, la atingerea scopului propus.

 ”Sisu este versiunea finalndeză a motivației, o forță tăcută care nu dispare niciodată.”

Coreea de Sud. Să fiu sinceră este capitolul care m-a captat cel mai mult.

Am fost cu adevărat mișcată să citesc despre ”competiția copilului de fier” sau ”oala sub presiune”.

Programul unui adolescent coreean te-ar putea speria de-a binelea. Începe cu orele de clasă, la școala de stat, ore la care elevii mai mult dorm. Da, dorm, așa se pare, datorită oboselii, mulți elevi sunt răpuși de oboseală și adorm pur și simplu la orele de clasă, un lucru ce pare a nu fi deranjant pentru profesori. În continuare, după câteva activități extracuriculare, de curățenie în sălile de curs, urmează meditațiile, de regulă, târziu după ora 23!

Sistemul coreean de meditații pare a fi extrem de bine organizat. Sunt constituite așa numitele ”hagwonuri”, societăți care le organizează. Acestea nu sunt deloc ieftine, dar fac parte din cultura acestui popor, astfel încât fiecare familie suportă, mai greu sau mai ușor aceste cheltuieli.

Este o comparație foarte inspirată între echipele de fotbal și aceste hagwonuri, evidențiată din perspectiva transferurilor de jucători, respectiv profesori. Există cazul unui profesor care a câștigat într-un an suma de 4 milioane de dolari din meditații. Fabulos!

Dată fiind amploarea acestui fapt, au apărut programe guvernamentale care să limiteze timpul petrecut de elevi în hagwonuri. A fost înființată chiar și o poliție specială care să controleze aceste aspecte, existând numeroase cazuri de eludare a legii. Frapant!

De ce toate astea? Pentru că în Coreea de Sud, accesul la universitățile de top, trei la număr, garantează succesul, concretizat în slujbe bine plătite și, în general, o viață fără griji. Însă puțini sunt cei care reușesc, iar nefericirea și frustrarea se traduc de multe ori în adevărate tragedii. De exemplu, rata sinuciderii în rândul tinerilor care termină școala este extrem de ridicată.

Polonia. Polonia este analizată prin prisma progreselor remarcabile pe care le-a făcut, în special, după situația dificilă în care s-a aflat după al doilea război mondial. Politici guvernamentale curajoase, deși amplu dezbătute și criticate, s-au dovedit a fi un succes pentru societate, iar, în prezent, sistemul polonez de invățământ este unul de elită.

Ca principală particularitate este plasarea elevilor, în funcție de aptitudini, la vârsta de 16 ani. Un fel de separare, în care apar și școlile de arte și meserii, care au fost și în sistemul românesc, și care preiau elevii ce nu vor urma o facultate, dar se vor axa pe o anumită meserie.

Una peste alta, o idee interesantă a Amandey Ripley, transpusă într-o carte de succes, care m-a captivat și care mi-a oferit mai multe imagini paralele, sugestive, între sisteme educaționale de succes, dar total diferite.

Aventurile lui Sacha

Tu știai că paharele sunt clopote care și-au înghițit limba sau că stelele sunt, de fapt, nasturi cusuți pe cer de o croitoreasă? Eu una nu, iar acum că am citit ”Aventurile lui Sacha în castelul fermecat” împreună cu Luca, cred că i-am dat și lui idei. 😀

DSC_0534.jpg

”Aventurile lui Sacha în castelul fermecat” este o povestioară tare nostimă despre ziua de naștere a unui băiețel pungaș care vede totul în jurul lui cu alți ochi. Cu o minte ageră, în permanență, atent la toate explicațiile tatălui său, Sacha reușește să te cam lase cu gura căscată când îl auzi zicând ”când te superi cu iubire, supărarea trece repede” sau ”Nu dăm nume la ceea ce mâncăm. Dăm nume doar la ceea ce iubim.”

Bine, contează mult și că tatăl lui Sacha este foarte implicat în activitățile lui, că ia în serios absolut tot ceea ce spune sau că în joaca lor inversează rolurile tată-fiu, fiu-tată, empatizând perfect cu băiețelul lui. Îl completează, îi oferă răspunsuri dintre cele mai amuzante, de genul ”scaunele sunt 4PD”, ”și muștele și albinele au o zi de naștere”.

DSC_0536.jpg

O relație tată-fiu tandră, jucăușă, plină de ”glume care se glumesc”, ”supe care se supesc”, iar faptul că pe parcurs sunt inserate pasaje round-up ale micuțului Sacha, care analizează toate spusele tatălui, oferă poveștii și o latură realistă. În ce sens realistă? Îți dau un exemplu concret. De multe ori, Luca, la doi ani și patru luni, are aceleași porniri creativo-amuzante. L-am surprins cum, în joaca lui, reproducea, repovestea dialogurile purtate de-a lungul zilei cu noi sau cu prietenii lui de la creșă, și gândindu-mă la el așa, mi-am dat seama că treaba asta îl ajută cumva să priceapă mai bine prin ce a trecut ori să înțeleagă ce tocmai a învățat.

O poveste despre cum să-ți implici copilașul în activitățile cotidiene și de care nu te-ai fi gândit că acesta ar putea să se bucure într-o așa măsură. Adulții vor spune că Sacha are calități deosebite de viitor storyteller, iar copii îi vor îndrăgi pur și simplu castelul fermecat, înțesat de animale și povești cu sau despre animale.

DSC_0537.jpg

About Bookfest 2017

Am ajuns la Bookfest! Yey!… so, despre asta vreau să vă povestesc. 😀

Cu toate că târgul a fost la cea de-a XII-a ediție, pentru mine a fost prima, și cât de bine îmi pare că nu am ratat-o!

L-am luat pe hubby (vrând-nevrând :D) de mână, (știu eu că, de fapt, și-a dorit și el escapada noastră), l-am lăsat pe #greenmamasboy la bunici, și am tulit-o.

Într-o oră și un pic am ajuns. După cât ne-am învârtit după un loc de parcare eram sigură că va fi multă lume prezentă la eveniment. Am rezolvat repede și acest ”mic” detaliu și here we go! Cărți. Muuulte cărți! Just awesome!

Cred că am luat fiecare stand în parte, în căutare de diversitate. N-am venit după un titlu anume, we just went with the flow. 🙂 M-am bucurat de cărți, de mirosul lor, de atâtea persoane cu aceaași pasiune.

20170528_130101.jpg

Stock-ul de #1babybookpesaptamana s-a reînnoit rapid. I-am cumpărat pe Asterix și Obelix, o carte cu benzi desenate, pe curajoșii Gărzii Feline și am pus ochii pe Sacha și aventurile lui din Castelul fermecat, din colecția Nemi. Ce să mai, am fost surprinsă să văd cât de multe cărți pentru copii pot fi publicate. Cred că și ilustrațiile ajută, mai mult, îi încurajează pe cei mici să-și dorească să citească poveștile pline de pățanii dintre cele mai amuzante.

20170528_132117.jpg

Stand-ul Publica, a fost la mare căutare. Am dat câteva coate să-mi fac loc și să mă asigur că plec acasă cu titlurile de pe wishlist-ul meu, de fapt, al nostru. Hubby a fost foarte încântat să găsească autobiografia lui Ronnie OSullivan, și pentru că tot a început Rolland Garros-ul, a pus mâna și pe cartea despre Rafael Nadal. Eu, în schimb, mai girlish, am ales ”Nu genul ăla de fată„ de Lena Dunham, dacă ați urmărit serialul Girls difuzat pe HBO, știți despre ce vorbesc și ”10 materiale minune și poveștile lor” din Co-lecția de știință, o colecție dedicată celor mai interesante și importante idei științifice, descoperiri și inovații din lumea de azi. Nu mă voi opri aici. Mai vreau și alte titluri.

#bookfest, aici e de mine 😁

A post shared by Alina (@green.mama.blog) on

Le-am salutat și pe fetele de la Books Express. Am fost impresionată de prezentarea lor și am stat de povești cu Bogdana. Btw, Frida rulz, o voi purta o vreme! 😉

Am cumpărat de la Okian, ”Of Mice and Men” de John Steinbeck, o nuvelă pe care abia aștept să o citesc, mai ales că a fost ecranizată prin 1992, cu John Malkovich în rolul lui Lennie Small, iar regizorul, din câte îmi aduc eu aminte, a fost nominalizat pentru Palm d’Or la Festivalul de la Cannes.

Una peste alta nu știu cum a trecut timpul, iar după câteva ore am ieșit cu un zâmbet larg și cu multe plase pline de cărți. Ce poate fi mai frumos pentru a Sunday Date?!

Peretele cu crocodili

Când locuiești într-un apartament cu două camere (și spuneți-mi că nu numai eu trec prin asta), cu un mititel năstrușnic care are nevoie de spațiu pentru aș desfășura toate activitățile bebelușești, te încearcă dorul de remobilare, reamenajare, de nou. Nu cred că intră în discuție plictiseala de ce ai reușit să faci până acum, dar când vezi că spațiul tău personal este încet, încet invadat de un „dictator” cuceritor, parcă te încearcă gânduri de exilare către o cameră a lui și doar a lui. Și pentru că lucrurile nu sunt chiar atât de simple și cheap, you start small.

De exemplu, poți să decorezi un perete cu motive ludice, florale, care să inducă o oarecare transformare timidă, precoce a dormitorului tău extrem de bine gândit și proiectat, în viitorul culcuș al copilului mic și răsfățat. 😀

DSC_0295.JPG

Buun, so, you start small. 4-5 rame de la Ikea (pe care le aveam deja), o carte de colorat minunată și creioane colorate magice. Cam de asta ai nevoie, în primă instanță. În timp, în funcție de preferințele artistice ale micuțului, poți înlocui desenele cu altele noi, colorate în nuanțe mai închise, mai pastelate, în roz sau albastru, după cum te lasă inima. 😉 Mi-au făcut cu ochiul și alte desene, pe care probabil, le vom colora împreună pentru o experiență autentică, un teachable moment mamă-fiu.

„Dincolo de linii”, de altfel, o carte de colorat tare faină, m-a inspirat, inițial, cu desenele ei tipărite pe o singură față (pentru a putea fi ușor înrămate), cu formatul parcă anume tipărit pentru ramele mele disponibile și varietatea artiștilor care au contribuit cu ilustrațiile încântătoare (unele de-a dreptul hipnotizante).

Get creative! Mă gândesc acum că desenele ar putea foarte frumos să fie agățate de niște fire simple, albe, în jurul corpului de iluminat. Cred că ar putea crea efectul unui abajur, împrăștiind discret o lumină caldă și colorată în camera piticului.

Dacă ai alte idei, te invit să le scrii pe aici. 🙂 Iar dacă ți-a plăcut ideea de mai sus și ți-ar plăcea o astfel de carte de colorat, urmărește-ne pe pagina de facebook pentru un viitor #greengiveaway. Sharing is caring! 🙂